miercuri, 19 septembrie 2012

Despre cărțile preferate

     O recentă discuție cu prietenul meu, m-a pus pe gânduri.
     După ce a văzut că citesc acum - Rătăcirile fetei nesăbuite de Llosa, mi-a mărturisit că această carte este preferata unei foste prietene.
     Imediat mi-a trecut prin minte cât de tristă trebuie să fie sitația, ca ecou a ceea ce mi-a spus el.
     Îmi amintesc, pe vremea când eram adolescentă că la chestionarul în vederea creerii propriei prezentări pe contul unei rețele de socializare, am scris în dreptul rubricii - "Cartea preferată" - Adio, arme de Hemingway.
     Puțin mai tarziu, i-am povestit tatei despre contul făcut cu scopul și cu marile speranțe că voi ajunge să cunosc persoane cel puțin la fel de pasionate de lectură ca și mine, persoane care vor fi impresionate și vor dori să mă cunoască după ce vor vedea răspunsul meu.
     La acea vreme, poate și acum, preferințele cititorilor priveau în general autorii facili, cu romane scoase pe bandă rulantă, având culmea! aceleași motive literare în toate cărțile și fiind invariabil la fel de previzibili.
     Marcând drept favorit un scriitor de talia lui Hemingway, eram convinsă că voi da lovitura și că adevărații pasionați de literatură își vor îndrepta atenția către mine, precum o corabie aflată în derivă la vederea luminii unui far.
     Spre surprinderea mea, tata mi-a demontat această speranță și mai mult de atât, a ghicit și ceea ce avea să se întâmple după și anume că nu am stârnit interesul niciunui adevărat pasionat de lectură, cu o asemenea abordare. De ce? Pentru că faptul în sine de a numi o singură carte preferată denotă superficialitatea în gândire, deoarece fiecare autor în parte scrie despre anumite trăiri pe care le-a avut, formulându-și impresiile într-un stil personal. Fiecare autor va prezenta situații de viață, dintr-o anumită perioadă, sau va crea ipoteze despre viitor sau trecut, se va juca cu mintea și imaginația ta până când te va lămuri în privința unor întrebări pe care poate ți le pui și tu sau mai frumos de atât, te va intriga și te va pune să cercetezi singur. Fiecare autor va descrie o "felie de viață" într-un stil unic și faptul de a-ți limita preferințele la o singură carte arată despre tine că îți place cam puțin din tot "tortul". Consider trist acest fapt, de a fi definită și ghicită în consecință, atât de ușor. Mi-am dat seama, de-a lungul timpului, de necesitatea de a avea mai multe cărți apreciate, mai mulți scriitori favoriți și mai multe genuri preferate. Mi-e teamă ca nu cumva să fiu "gri".

3 comentarii:

  1. datorita cunostinteler mele vaste despre "blogareala" am inceput sa imi dau si eu cu parerea la povestea de sus - chiar plin de pasiune, lucru rar intalnit la mine - iar cand sa public - am dat-o cu m*ci-n fasole - iar acu' sa o fac din nou, nu mai are esentza, dar sper ca pana la urmatorul articol sa ma documentez si sa nu repet istoria...
    ...I realy was on fire... :(

    RăspundețiȘtergere
  2. @pitchblack: ce pacat, as fi vrut sa vad rezultatele scrierii tale pline de pasiune. sper pe viitor, sa iti mai dau sansa asta :)

    RăspundețiȘtergere